Ceaiul Pu Erh este probabil cel mai nobil ceai chinezesc, o adevărată comoară ascunsă a provinciei Yunnan. Cu o fascinantă poveste pe care te invit s-o (re)citeşti aici, Pu Erh este un ceai unic în lume, caracterizat printr-o aromă specifică, puternică, ce ne duce cu gândul la energia pământului.
Este cunoscut faptul că toţi iubitorii de ceai de lume apreciază ceaiul Pu Erh. Dar este adevărat: pentru a aprecia cu adevărat savoarea ceaiului Pu Erh este nevoie de o anumită “educaţie a gustului”.
Ce este ceaiul Pu Erh şi ce-l face unic?
Ceaiul Pu Erh se obţine din planta de ceai Camellia Sinensis din regiunea Pu’er, Yunnan, China. Aşadar, când spunem “Pu Erh” ne gândim imediat la cea mai renumită regiune producătoare de ceai din China: Yunnan, care se laudă cu cei mai vechi arbori de ceai sălbatici.
Particularitatea acestui ceai constă în faptul ca este similar vinului: cu cât este mai vechi, cu atât este mai bun (şi mai scump). În urma învechirii care poate dura până la 25 de ani, gustul uşor amar şi astringent se estompează, iar aroma se înnobilează.
Cum se prepară Pu Erh, ceaiul “viu”?
- Procesul de producţie al ceaiului Pu Erh este fascinant. Am urmărit pe YouTube mai multe filmuleţe despre acest proces meticulos, cu tradiţie în Yunnan şi am văzut cum din 40 de kg de frunze de ceai proaspăt culese au rezultat în jur de 3 kilograme şi jumătate de ceai numai bun de infuzat şi savurat.
Sunt două aspecte foarte importante în pregătirea acestui tip de ceai pe care producătorii le respectă cu sfinţenie:
În primul rând, întotdeauna frunzele de ceai care se vor transforma în Pu Erh sunt uscate la soare, în aer liber. Mângâierea razelor de soare face diferenţa în cazul acestui ceai veritabil (ca şi în cazul faimosului ceai japonez Gyokuro).
În al doilea rând, frunzele de ceai pentru Pu Erh rămân “vii” , adică îşi continuă procesul de fermentaţie şi după ce procesul de producţie se finalizează. Aşadar, frunzele de ceai pentru Pu Erh sunt expuse la temperaturi mai mici pentru ca enzima responsabilă pentru oxidare să nu fie complet dezactivată. Doar astfel Pu Erh rămâne un ceai “viu” care îşi continuă procesul de fermentaţie peste ani.
Pe scurt, procesul de producţie trece prin următoarele etape:
• Foloseşte un ceainic de cea mai bună calitate. Ceramica în care se infuzează acest tip de ceai contează pentru că îi intensifică bogaţia de arome şi de gusturi.
• Foloseşte apă de cea mai bună calitate, nu de la chiuvetă, care este plină de clor şi dezactivează substanţele benefice din frunza de ceai. Alege o apa plată, cât mai alcalină.
• Încălzeşte cu apă fierbinte ceainicul şi ceştile pe care le vei folosi pentru infuzie – pentru a nu exista diferenţe de temperatură între infuzie şi ceramică. -
2 tipuri de ceai Pu Erh
- Există două tipuri de ceai Pu Erh:
• Sheng (raw /brut) – deloc sau foarte putin oxidat înainte de a fi presat în diverse forme;
• Shu (copt sau învechit) – oxidat, mai mult sau mai puţin, apoi comprimat sau lăsat în formă liberă.
Ceaiul Sheng neînvechit este de multe ori considerat o varietate de ceai verde, iar ceaiul Pu-Erh Shu şi cel Sheng învechit sunt considerate ceaiuri negre. Aşadar, putem spune ca Pu Erh-ul este de două feluri: verde şi negru.
Pentru a obține Pu-erh de tip sheng (crud), frunzele sunt aburite, comprimate în forme diverse și depozitate în camere uscate, care permit o oxidare lentă. Multe micro-organisme participă la desăvârșirea aromelor ceaiului Pu-erh.
Ceaiul de tip shu este obținut prin oxidarea forțată a frunzelor: acestea sunt întinse, stropite cu apă și lăsate să se oxideze câteva zile până la o lună. După oxidare urmează tratarea cu abur fierbinte și presarea în forme.
Cum se infuzează Pu Erh
Sfaturi preliminare:
• Foloseşte un ceainic de cea mai bună calitate. Ceramica în care se infuzează acest tip de ceai contează pentru că îi intensifică bogaţia de arome şi de gusturi.
• Foloseşte apă de cea mai bună calitate, nu de la chiuvetă, care este plină de clor şi dezactivează substanţele benefice din frunza de ceai. Alege o apa plată, cât mai alcalină.
• Încălzeşte cu apă fierbinte ceainicul şi ceştile pe care le vei folosi pentru infuzie – pentru a nu exista diferenţe de temperatură între infuzie şi ceramică.
Pasul 1: Pregăteşte apa
Adu-o la 95 grade Celsius. Sau 100 grade Celsius. Dar reţine: nu lasa niciodată apa să clocotească pentru infuzarea niciunui tip de ceai, nici măcar pentru ceaiul negru.
Pasul 2: Pregăteşte ceaiul
Pune 5 – 10 grame de ceai Pu Erh într-un ceainic mic, de maximum 500 ml.
Pasul 3: Încălzeşte ceramica
Încălzeşte ceainicul şi cănile pentru ceai cu apă fierbinte pe care apoi o arunci.
Pasul 4: Spală ceaiul Pu Erh
Spală ceaiul adăugând apa fierbinte în ceainic până acoperi frunzele de ceai. Agită ceainicul de 4 – 5 ori rapid, aruncă apa în care ai “înmuiat” frunzele. Reţine: timpul alocat spălării ceaiului nu trebuie să depăşească niciodată 10 secunde.
Pasul 5: Adaugă 500 ml apa fierbinte peste 5- 10 grame ceai Pu Erh pentru maximum 50 secunde. Repetă.
Adaugă 500 ml de apă fierbinte şi lasă la infuzat ceaiul pentru 30 – 50 de secunde, nu mai mult! În funcţie de tipul de ceai, Pu Erh se pretează la mai multe infuzii.
Pasul 5: Savurează infuzia/ infuziile
Bucură-te de unul dintre cele mai apreciate ceaiuri din lume: Pu Erh la tine în ceaşcă! Un privilegiu, o bucurie!
Degustă şi observă particularităţile infuziei: ceaiul are un miros destul de puternic, predominant este cel de pământ, mai ales la primele infuzii. Infuzia miroase a scoarţă de copac si are o culoare destul de închisă, spre roşu, o culoare absolut superbă.
La primele infuzii gustul poate fi uşor uşor amărui, dar se simt şi nuanţe dulci, cu nuanţe vagi fructate. De la infuzia a treia se simte mai puternic gustul dulce şi apoi cel de pământ şi apar şi nuanţele fructate. O minune!
Cum se depozitează ceaiul Pu Erh
Ambele tipuri de ceai se depozitează în locuri ventilate şi uscate, ferite de lumina soarelui, unde stau la oxidat vreme de mai mulţi ani, gustul catifelându-se în urma acestui proces. Ceaiul Shu necesită 15 ani pentru a atinge calitatea sa cea mai bună, iar cel Sheng devine mai bun an după an, daca este păstrat în condiţii optime.
*Bibliografie articol – documentare:
