Navigate / search

Daca iubesti vinul, ai sanse mari sa te indragostesti si de ceai!

Tea_and_Wine

Asemanarile dintre ceai si vin

Incepand cu plantarea, cresterea, productia, culesul si terminand cu degustarea, vita de vie si planta de ceai Camellia Sinensis au foarte multe in comun. Pe langa asemanarile referitoare la uzanta sociala (ceaiul si vinul sunt bauturi perfecte pentru socializare) si la beneficiile aduse sanatatii (ceaiul si vinul contin flavonoide – o categorie speciala de antioxidanti) exista o poveste fascinanta, mult mai interesanta si mult mai profunda, tesuta pe marginea asemanarii dintre cele doua bauturi.
De exemplu stiati ca asocierea ceaiurilor cu mancarea nu se face intamplator? Pentru o experienta gastronomica rafinata, anumite preparate alimentare se asorteaza doar cu anumite tipuri de ceai. Haideti sa intram in detalii rand pe rand si sa prezentam asemanarile dintre ceai si vin.

Ceaiurile si vinurile sunt identificate dupa zona in care au fost cultivate

plantatie ceai

Precum vinurile, ceaiurile sunt identificate dupa zona in care au fost cultivate (fiecare zona este renumita pentru ceaiurile/vinurile care au o anumita aroma si un caracter distinct). Ceaiurile, ca si vinurile se diferentiaza in functie de solul, clima locului, altitudinea si desigur metoda de preparare. Toti acesti factori influenteaza intr-un mod hotarator aroma specifica, calitatea infuzei sau a licorii rezultate, precum si pretul acestora.

Culturile de ceai si de vin pot varia de la an la an

O cultura de ceai sau de vin poate varia de la an la an, capatand proprietati unice in sezoane diferite si de la o recolta la alta. Viile si culturile de ceai depind de numeroase conditii climatice. Solul, cantitatea de precipitatii, lumina, umiditatea si altitudinea joaca roluri esentiale in productia de ceai/vin si in diferentele de culoare, aroma si textura ale produsului final.

O singura planta, mai multe tipuri de vin si de ceai

Dintr-o singura planta rezulta, in urma proceselor de fabricare, mai multe tipuri de ceai (ceai negru, ceai verde, ceai alb, ceai galben, ceai oolong, ceai post fermentat/pu erh) si mai multe tipuri de vin (vin rosu, vin alb, vin roze si vin spumant).

Ceaiul si vinul au un buchet specific

La fel ca vinul, ceaiul are un buchet specific. De exemplu, ceaiurile crescute la inaltime, precum Darjeeling sunt usor de recunoscut pentru aroma lor florala, usor picanta.

Degustarea de ceai este similara cu degustarea de vinuri

tea-taster

Degustarile nu se organizeaza in toata lumea doar de “placerea artei”. Degustarea de vinuri si de ceaiuri este o activitate foarte serioasa, importanta si foarte apreciata pentru intreaga industrie. In cadrul acestui proces se identifica particularitati ale celor doua bauturi in functie de regiuni si de culturi. Degustatorii profesionisti ajung la aceste concluzii dupa ani de studiu si in urma multor exercitii de degustare.
In cazul ceaiului de exemplu, specialistii trebuie sa stabileasca particularitatile fiecarui tip de infuzie in functie de procesul de oxidare si fermentare, de provenienta plantei, sa stabileasca nivelul de teina, sa gasesca combinatiile perfecte pentru amestecurile de ceaiuri. Degustatorii de ceai si vinuri trebuie sa isi foloseasca mai multe simturi: cel vizual pentru a aprecia culoarea vinului/ceaiului, cel olfactiv pentru a mirosi bautura si bineinteles simtul gustativ. De obicei profesionistii sorb o gura de ceai/vin dupa care o plimba in cerul gurii pentru a aprecia cateva caracteristici precum: aroma, astringenta, complexitatea.
Specialistii apreciaza notele aromatice ale ceaiului sau vinului si le descriu tinand cont de cele cinci senzatii gustative elementare: dulce, sarat, acru, amar si “umami”. Umani provine din limba japoneza si se poate traduce prin “gust delicios” – “umai” (うまい) „delicios” si “mi” (味) „gust” – alaturare de termeni din ce in ce mai folosita in gastronomie, inventata de catre profesorul Kikunae Ikeda de la Universitatea din Tokyo in anul 1908.

Vita de vie si planta de ceai prefera inaltimile

Daca vita de vie prefera solurile argiloase, calcaroase, planta de ceai prefera solurile sedimentare, usor acide, insa ambelor le merge cel mai bine la altitudini mai ridicate, pe versanti.

Ceaiul si vinul contin flavonoide – o categorie speciala de antioxidanti

Alzheimers-red-wine-green-tea

Vinul rosu este o sursa bogata de flavonoide, o categorie mare de compusi antioxidanti care se gasesc in mod natural in multe plante si alimente. Trei dintre cele mai puternice flavonoide din vinul rosu sunt prezente si in ceai: catechina, epicatechina si acidul galic. Asadar, vinul rosu si ceaiul lupta impotriva radicalilor liberi si reduc riscul aparitiei bolilor de inima.

Ceaiul si vinul – folosite de mii de ani ca medicamente

Se pare ca Hipocrate (cca. 460 i.Hr. – cca. 370 i.Hr.), parintele medicinei a fost primul care a recomandat utilizarea vinului ca tranchilizant, dezinfectant, analgezic si diuretic. In cazul ceaiului, prima mentiune despre proprietatile curative este asociata cu Lu Yu, calugar budist din timpul dinastiei Tang (618 – 907) care recomanda pentru diferite boli o supa preparata din frunze de ceai. Insa, la o scara mai larga se considera ca imparatul chinez Shen Nung (sau Shennong) a fost cel care a descoperit ceaiul si proprietatile lui curative. Chinezii il numesc parintele ceaiului, deoarece in timpul unei calatorii, o intamplare fericita a facut ca o frunza unui copac de ceai sa ajunga in bolul cu apa fierbinte al imparatului care a apreciat imediat gustul si calitatea noii bauturi rezultate. Se spune ca intamplarea a avut loc in anul 2737 i. Hr. Despre Shen Nung se stie ca testa proprietatile tuturor plantelor pe “propria piele” si daca vreuna era otravitoare, bea ceai pentru purificare.

“Paradoxul francez” se aplica vinului, dar si ceaiului

polifenoli vin

Paradoxul francez rezulta din faptul ca francezii traiesc mai mult decat alte popoare, desi dieta lor este plina de grasimi saturate si fumatul este foarte raspandit. Pur si simplu nu pare sa aiba logica faptul ca francezii au inimi mai sanatoase in ciuda grasimilor saturate din alimentatie. Raspunsul se pare ca se gaseste in vinul rosu, care este o sursa excelenta de polifenoli (aceeasi categorie de nutrienti printre care se afla si ingredientele active din ceaiul verde). Un paradox similar se poate vedea in Japonia. In ciuda unui procent mare de fumatori, Japonia are o rata uimitor de mica a bolilor cardiace. Asadar, este posibil ca polifenolii din ceai (in special din ceaiul verde si alb) sa produca acelasi paradox ca acela pe care il produce vinul rosu. De fapt, studiile de laborator pe animale au aratat ca ceaiul verde previne arterioscleroza chiar in prezenta unei dieta foarte bogate in grasimi. Un efect similar a fost dovedit si la oameni.

Vinurile si ceaiurile se asociaza cu anumite tipuri de mancaruri

Vinurile si ceaiurile au propria personalitate, nu se beau oricand, oricum si mai ales nu se beau insotite de alimente nepotrivite.
Vinurile si ceaiurile sunt alese pentru a imbogati aroma mancarurilor, pentru a pune in valoare ingredientele preparatelor, deci asocierile nu se fac la intamplare pentru o experienta gastronomica rafinata.

ceai

Daca nu stiati, si in cazul ceaiurilor avem cateva recomandari pretioase cand vine vorba despre asocierea cu mancare:
Pentru micul dejun tip continental (paine, branza, gemuri, etc) alegem: Yunnan, Ceylon, Assam, Nilgiri, Kenya, Darjeeling.
Pentru micul dejun englezesc (oua, peste afumat, bacon, sunca, etc) alegem: Ceylon, Kenya, ceaiuri africane aromatizate, Assam, Tarry Souchong, Lapsang Souchong.
Pentru gustarile dintre mese alegem: Yunnan, Lapsang Souchong, Ceylon, Darjeeling, Assam, ceaiuri verzi si oolongs
Pentru mancarurile condimentate alegem: Keemun, Ceylon, Oolongs, ceaiuri verzi, ceai verde cu iasomie, Lapsang Souchong.
Pentru branzeturi alegem: Earl Grey, ceaiuri verzi si Lapsang Souchong.
Pentru peste alegem: oolongs, ceaiuri afumate, Earl Grey, Darjeeling, ceaiuri verzi.
Pentru carne si vanat alegem: Earl Grey, Lapsang Souchong, Kenya, ceai verde cu iasomie.
Pentru carne de pasare alegem: Lapsang Souchong, Darjeeling, Oolongs, ceai verde cu iasomie.
Pentru “tea time” alegem orice tip de ceai, nu-i asa? Sau mai bine spus, dintre toate, alegem ceaiul preferat!
Pentru “dupa masa” alegem: ceaiuri albe si verzi, Keemun, oolongs, Darjeeling.

Ceaiul si vinul sunt cele doua bauturi care ne fac viata mai frumoasa si chiar mai sanatoasa daca sunt consumate in doze potrivite, in momente prielnice, alaturi de cine trebuie. Vinul ne “dezleaga limba”, ceaiul ne “pune sufletul pe tava”, vinul este vibrant, ceaiul este linistitor. Vinul inseamna pofta de viata, veselie, ceaiul inseamna meditatie, introspectie. Si avem atata de nevoie de toate acestea in fiecare zi a vietii noastre!

 

Bibliografie articol:
http://theorchidtearoom.blogspot.ro/2010/03/comparing-tea-to-wine.html
The Tea Companion – A Connoisseur’s Guide by Jane Pettigrew, Running Press, London. 2004
Cartea ceaiului verde. „Remediul miraculos“ confirmat stiintific de Dr. Lester A. Mitscher, Victoria Dolby Toews, Editura Curtea Veche, 2012

Lasă un comentariu